Extrase din Ordonanţă de urgenţă nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, publicat in MOF nr. 641 – 20/07/2005, republicare 1 in 2011’

„  Art. 2. – (1) Evidenţa cetăţenilor români reprezintă un sistem naţional de înregistrare şi actualizare a datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoaşterii populaţiei, mişcării acesteia şi comunicării de date, în interesul cetăţenilor, al statului şi al instituţiilor publice.

   (2) Evidenţa cetăţenilor români se ţine după principiul locului de domiciliu al acestora, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date*), împreună cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor din cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei.

   (3) Pentru cetăţenii români care au domiciliul în străinătate, evidenţa acestora se ţine după principiul ultimului domiciliu avut în ţară şi după reşedinţa declarată în România.

   Art. 3. – Sistemul naţional informatic de evidenţă a populaţiei, denumit în continuare S.N.I.E.P., este administrat de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., şi reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru ţinerea evidenţei persoanelor, producerea, emiterea şi evidenţa documentelor de stare civilă, a cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător şi a altor documente necesare persoanei în relaţiile cu statul.

   Art. 4. – Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P., este componenta principală a S.N.I.E.P. şi reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma procesării automate, într-o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării.

   Art. 5. – (1) Întocmirea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea datelor din R.N.E.P. se fac de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin D.E.P.A.B.D., şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.

   (2) Administrarea bazelor de date integrate, precum şi producerea cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător, în sistem informatizat, se realizează de către D.E.P.A.B.D.

   (3) Conţinutul R.N.E.P. se aprobă şi se modifică prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

   (4) R.N.E.P. funcţionează în sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, în condiţiile legii, pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.

   (5) Cetăţenii români sunt înregistraţi în R.N.E.P. la naştere, pe baza datelor de stare civilă din actele de naştere.

Art. 6. – (1) Codul numeric personal, denumit în continuare C.N.P., reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică.    (2) Codurile numerice personale sunt generate şi administrate prin mijloace informatice de către D.E.P.A.B.D., care emite şi distribuie anual către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti şi Departamentul Consular din Ministerul Afacerilor Externe listele conţinând codurile numerice personale precalculate pentru anul în curs.    (3) Fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naştere, un C.N.P. care se înscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi în R.N.E.P.    (4) Atribuirea C.N.P. se face, în ţară, de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, iar în străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în baza listelor prevăzute la alin. (2).    (5) Pentru situaţii de excepţie, la solicitarea instituţiilor publice menţionate la alin. (2), D.E.P.A.B.D. generează coduri numerice personale suplimentare, în vederea atribuirii persoanelor fizice, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.    (6) Gestionarea şi verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor sub coordonarea D.E.P.A.B.D.

 

CAPITOLUL II
Organizarea, actualizarea, valorificarea şi administrarea datelor din R.N.E.P.

 

   Art. 7. – Activitatea de evidenţă a persoanelor este organizată pe trei niveluri:

   a) la nivel central, de către D.E.P.A.B.D.;

   b) la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, de către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti;

   c) la nivel local şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, de către serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor.

   Art. 8. – Începând cu data de 1 iulie 2010, componentele informatice ale R.N.E.P. se organizează pe un singur nivel, nivelul central. Începând cu această dată, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor vor efectua activităţile de actualizare şi verificare direct pe componenta informatică constituită la nivel central.

   Art. 9. – (1) Actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează de D.E.P.A.B.D. şi de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentelor prezentate de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le revin, în situaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.

   (2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) sunt:

   a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă intervenite în străinătate;

   b) Ministerul Justiţiei, pentru cei care dobândesc sau pierd cetăţenia română;

   c) instanţele judecătoreşti, pentru persoanele care au pierdut drepturile electorale, pentru modificări intervenite ca urmare a divorţului şi pentru cei supuşi interdicţiei de a părăsi o localitate sau de a se afla într-o localitate, în temeiul hotărârilor judecătoreşti care au rămas definitive şi irevocabile;

   d) Direcţia generală de paşapoarte, pentru cei care dobândesc sau deţin statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

   Art. 10. – (1) Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legea specială şi nu pot fi prelucrate decât în condiţiile prevăzute de aceasta.

   (2) Beneficiarii datelor cu caracter personal, comunicate din R.N.E.P., sunt obligaţi să utilizeze datele numai pentru destinaţia stabilită şi să asigure protecţia acestora, în condiţiile legii.

   Art. 11. – (1) Furnizarea datelor cu caracter personal din R.N.E.P., la cererea persoanelor fizice şi juridice, se face cu plată, în condiţiile stabilite de lege.

   (2) Comunicarea unor date din R.N.E.P. în cadrul unor acţiuni de interes public şi achitarea taxelor corespunzătoare se fac pe bază de protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin D.E.P.A.B.D., şi beneficiar.

   (3) Pentru acţiuni de interes public care necesită comunicarea unui volum mare de date cu caracter personal, în vederea îndeplinirii unor obligaţii legale ce revin Ministerului Administraţiei şi Internelor, furnizarea datelor din R.N.E.P. se face de către D.E.P.A.B.D. şi structurile sale teritoriale.

   (4) Furnizarea datelor cu caracter personal prevăzute la alin. (3) se face în condiţiile stabilite de lege, pe bază de protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin D.E.P.A.B.D., şi beneficiar.

   (5) Protocoalele prevăzute la alin. (2) şi (4) conţin în mod obligatoriu destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege.

   (6) Se exceptează de la plata taxelor prevăzute de lege verificările în R.N.E.P. sau, după caz, furnizarea unor date cu caracter personal, solicitate, în scopul exercitării atribuţiilor legale, de către:

   a) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi justiţiei;

   b) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de executare silită prevăzute de lege;

   c) casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;

   d) Ministerul Sănătăţii, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

   e) Ministerul Finanţelor Publice şi structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;

   f) instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al asistenţei şi ocrotirii sociale a bătrânilor;

   g) alte persoane juridice, în condiţiile prevăzute de lege. „